Marele psiholog Winnnicott spunea in una din lucrarile sale « Nu avem nevoie de parinti foarte buni. Doar de parinti suficient de buni..."

Expertii considera ca de cele mai multe ori probleme copilului sunt de fapt "problemele familiei, ale parintilor" prin urmare, cei care trebuie sa se schimbe sunt parintii si nu copii.

Parintii incep sa se intrebe din ce in ce mai mult: "Sunt sau nu un parinte destul de bun? Ce trebuie sa fac ca sa fiu un parinte bun?"

În România este pregnantă nevoia părinţilor de a avea cunoştinţe adecvate despre îngijirea copilului şi despre cunoşterea copilului şi a copilăriei. Un sondaj recent arată că adulţii preferă să citească ghiduri, cărţi care îi învaţă ce trebuie să facă în anumite situaţii şi cum, în schimbul cărţilor beletristice.

De multe ori sunt depasiti de grijile de la serviciu, problemele zilnice de acasa, prin urmare le vine cu atat mai greu sa inteleaga de ce copilul lor nu se simte bine, de ce nu are note bune, de ce nu se mai poate intelege cu el. De multe ori sunt prea mandrii sau ptrea preocupati sa ceara ajutorul unui specialist sau nu au banii necesari pentru a merge la un specialist, astfel incat prfera sa se descurce singur, sa vorbeasca cu o vecina sau sa ignore nevoile si problemele copilului spunand "Ie va trece".
In scoli educatia parintilor este destul de sumar tratata si mult prea didactica.

Informarea si educarea părinţilor este necesară pentru ca toţi copiii să se bucure de îngrijiri corecte pentru sănătate şi supravieţuire, pentru o nutriţie adecvată nivelului de dezvoltare fiziologică şi psihologică, pentru evoluţia proceselor intelecuale şi afectiv emoţionale care să conducă la formarea unei persoane autonome.

Toţi copii au nevoia şi dreptul de a fi îngrijiţi şi crescuţi de părinţii lor într-o manieră competentă.

Studiul realizat de UNICEF, Fundaţia Copiii Noştri, Step by Step "Cunoştinţe, atitudini şi practici parentale în România" oferă informaţii clare despre specificul competenţelor parentale ale părinţilor din România, despre cunoştinţe, atitudini şi practici ale părinţilor reflectate în domeniile esenţiale ale creşterii şi devoltării copilului.

Concluziile şi recomandările studiului sunt vaste şi vizează acţiuni directe cu părinţii: implementarea unui plan naţional de educare a părinţilor, de pregătire a lor ca primi educatori ai copilului, organizarea unor campanii de informare şi sensibilizare cu privire la importanţa aspectelor de ordin psihic în dezvoltarea şi educarea copiilor etc.